joi, 26 mai 2011

Mesaje catre inima

Insfarsit am realizat ca inima mea te doreste mereu, te vrea aproape, vrea acea parte care sa o faca un intreg. Dar eu? De ce nu ii pot oferi acea fericire propriei mele inimi? De ce? De ce trebuie ea sa fie mereu mai puternica decat mintea? De ce nu renunta? Chiar mai poate lupta atat? de ce nu intelege ca nu ii pot darui ceea ce poate ca merita. De ce nu intelege ca nu am de unde sa te aduc langa ea, ca nu te-am vazut vreodata in fata ochilor in realitate ci doar in vis si imaginatie.


Of draga mea inima, daca ai sti cat ma ranesti, oare ai face ceva daca ai sti ? Ma ranesti doar prin simplul fapt ca il ti ascuns in tine, si nu vrei sa il mai lasi sa plece. Dar cel mai tare ma ranesti atunci cand il aduci in gandul meu si o faci atat de des incat ma doare. Iar lacrimile nu imi sting durerea, nici macar nu o alina ci o fac mai puternica, mai greu de suportat. Dar cand te vad atat de increzatoare si cand vad cum suferi si cand iti simt speranta, atunci e momentul in care ma doare cel mai tare, pentru ca stiu ca nu pot face nimic pentru a aduce fericirea alaturi de noi doua.

luni, 23 mai 2011

Mister sau iubire? Sau poate ambele?


 "Salut, sunt A. si poate te intrebi ce este cu scrisoarea. Adevarul este ca imi placi, doar ca nu am curajul sa vin in fata ta si sa spun: Hey eu sun X si sa sti ca imi placi. Ar fi jenant si nu sunt genul. Poate crezi ca sunt o disperata sau poate mai rau crezi ca sunt o timida, tocilara si restul. Nu sunt asa...doar ca in fata ta raman fara curaj."          
                                                               Cu multa dragoste A.

Era tarziu, iar orele se terminasera de mult El era in baie cand "fata cu parul de aur" ajunse cu scrisoarea. Ea era o buna prietena a lui, iar prorecla de "fata cu parul de aur" venea de la parul ei. Era o fata frumoasa, draguta, amabila, iar toata lumea o placea.
- Hei J. ai primit posta.
- Posta in baia scoli?
- Asa se pare, poftim.
A spus ea zambindu-i si oferindu-i scrisoarea.
- De la cine e?
- Citeste...poate scrie.
A deschis scrisoarea citind cuvant cu cuvant. Apoi s-a uitat nedumerit la ea.
- De la cine e?
- Nu scrie?
- Nu Mimi de ce crezi ca te-as intreba pe tine daca ar scrie asta aici?
- Hei...calm eu nu sunt de vina ok?
- Scuze. Doar ca chiar vreau sa aflu. Spunemi tu cine e.
- Nu pot, dar scriei inapoi...ea este jos si ii pot duce scrisoarea.
- Dar ce sa ii scriu?
- Pai...ce simti?

" Scrisoarea ta m-a socat, dar in acelasi timp m-a surprins in mod placut (foarte placut) mi-as dori sa te cunosc. Adica vreau sa spun, nu doar in scrisori ci as vrea sa stam fata in fata si sa ne cunoastem. Deci...esti de acord sa cobor jos si sa mergem undeva la un suc sau altundeva?"
                                                                   Cu drag J.  

- Ok dute cu ea si sa nu vi fara vreau raspuns. 
- Bine, dar sa sti ca nu sunt pe bune posta, ok?
- Ok.
A spus el razand. Iar ea a plecat. Cand s-a intors cu scrisoarea, el nici macar nu a mai asteptat ca ea sa i-o ofere si a sarit pe ea.
- Sa sti ca am si eu oase.
- Scuze sunt curios.

" Ok coboara. Nu mai am nimic de pierdut oricum."
                                                                    Cu drag A. (dar stiai deja asta)

A coborat in fuga scarile, iar cand a ajuns in fata scoli respiratia lui a luat-o razna.

- Deci tu erai. 
- De unde sti cine sunt? Stau cu spatele.
- Dar stiu ca esti Ana din clasa vecina, stiu ca mergi mereu in curtea scoli cu prietenele tale si stiu ca stai mereu si privesti meciurile de fotbal in care joc si eu. 
- De unde sti ?
- Pentru ca si tu imi placi. Acum te poti intoarce te rog?
A ezitat pentru un moment, dar intr-un final a cedat si s-a intors. I-am zambit si m-am apropiat de ea. Era superba....era asa cum o visam eu in fiecare noapte. Mam aplecat si am sarutat-o usor. Avea buzele atat de moi, de fierbinti si de dulci incat simteam cum ma topesc incetul cu incetul. Acela a fost momentul in care am simtit ca inima mea va fi mereu langa ea.

sâmbătă, 21 mai 2011

Angel in the night

- Ma scuzati, as vrea sa dedic aceasta melodie iubitei mele. Pentru tine Aya.

You are my light in the dark
You are the beating in my heart
But that is not enough
You`re leaving burn marks on the ground
Thank you god for what I`ve found
I don`t know how I don`t know why
But you`re my angel in the night...

Recunosc ca era un dulce in lumina reflectoarelor si mai recunosc ca lumea care il aclama ma facea sa ma simt mandra ca am un astfel de iubit. Cand a coborat de pe scena s-a indreptat spre mine. 
- Te-am lasat fara cuvinte nu? A spus chicotind.
- Ai vrea tu. 
Am spus luand-o la fuga prin multime, iar el venind dupa mine.
- Aya. Aya!!!
Era amuzant sa il aud cum imi striga disperat numele. Lumea din jurul meu era nedumerita, doar sa le fi vazut la toti fetele cum ma priveau ca pe o nebuna care fuge dintr-un ospiciu, dar cand aparea J. in preajma lor incepeau sa devina disperati, uitand de nebuna care fuge. Poate ca asta era avantajul meu, dar recunosc ca eram in culmea fericiri cand il vedeam pe J. cu un pas in spate. 
M-am intors pentru a vedea unde este J., dar m-am lovit de cineva. Iar cand mi-am ridicat privirea am ramas putin socata.
- Tu cum...ai...
- Credeai ca ma poti pacali, nu?
- Pai...
- Nu-ti merge cu mine. Deci ti-a placut cantecul?
- Mda...na fost cine stie ce. 

Ha l-am lasat fara cuvinte. Bine nu era adevarat, imi placuse cantecul la nebunie, plus ca imi era dedicat mie.
- Glumesti nu-i asa? A spus intristat.
- Daaaaaa. 
- Ah mincinoasa mica sa vezi ce-ti fac.
Am incercat sa fug din nou dar bratele lui puternice m-au luat pe sus.
- Sa vedem ce mai faci acum.
S-a aplecat si mi-a oferit acel sarut care imi dadea mereu fiori.
- Hm...angel in the night sau cum era?
- Exact asa....Because you are my angel in the night!

luni, 16 mai 2011

Eu, tu si un tren hoinar


Ploaua. Privesc picaturile de ploaie cum cad pe geamul jegos al trenului. Imi este frig, iar barbatul din fata mea imi provoaca frica. Frica unei fete singure, pentru ca da, sunt din nou singura, singura in lumea asta paralela de tot ceea ce o inconjoara. Singura intr-un tren al carei destinatie nu o stiu. Stiu doar ca pe biletul meu destinatia este Constanta. Dar ce mai conteaza...nu imi mai pasa. Nu imi pasa cat de lung este drumul sau daca voi pati ceva in calatoria mea spre nicaieri.
- Domnisoara? Biletul.
Am ridicat privirea, iar in stanga mea l-am vazut pe controlor. I-am intins biletu.
- Cam urata vremea pentru Constanta, nu credeti?
Am dat usor din umeri. V-am spus si va mai spun...nu imi pasa. Mi-a intins biletul, apoi a plecat.
- In ziua de zi toata lumea se baga in seama. 
A spus barbatul din fata mea. Pe bune? Uite cine vorbeste. Oameni obsedati. Mai bine dorm putin, macar atunci cand dorm nu ma raneste nimeni. Mi-am lasat capul pe spate si am continuat sa privesc ploaia de afara. Iar in final am adormit.
- Domnisoara! Domnisoara trezitiva stati pe locul meu.
Si mam trezit pentru ca individul din fata mea tot tragea de mine. Ceea ce m-a enervat.
- Nu mai trage de mine! Si de ce dracu dintre toate locurile tu il vrei tocmai pe asta? am spus ridicandu-ma in picioare.
- Pentru ca am platit pentru el.
- Da si eu am platit, dar puteai sa astepti macar sa ma trezesc si te lasam la locul tau.
- Frate ce lume crizata.
- Ia mai taci.
- Nu vreau!
- A da? Si ce te face sa crezi ca imi pasa?
- Cine a spus ca cred asta?
Si m-a inchis. Ahhh urasc asta.
- Ha te-am prins!
- Ba nu!
- Mmmm...ba da!
- BA NU!
 - BA DA! 
- Ok vreti sa nu mai tipati aici? Vreau si eu sa ma odihnesc.
- Scuze.
Am spus deodata asezandu-ne jos. 
- Ok poti veni la locul tau.
M-am ridicat pentru a ma muta in cealalta parte, dar mana lui m-a oprit. Era atat de calda incat imi facea sangele sa fiarba.
- Nu stai jos, stau aici.
- Dar...ai spus ca vrei la geam.
- Nu mai vreau, stai jos.
- Ok deci mai trezit degeaba?
- Scuze.
- Nu mai conteaza.
M-am asezat langa el in partea de la geam. Era dragut, chiar foarte dragut, si zambea intr-un mod care ma facea sa tresar. Nu era mai mare deact mine, cred ca eram de aceeasi varsta.
- Deciiii...unde mergi?
- Oriunde.
- Pe bilet ce scrie?
-Constanta.
- Si eu.
- Superb, am parte de companie.
- A da... sunt Andrei.
- Ella.
Si am continuat asa cred ca mai bine de 2 ore. Am vorbit si iar am vorbit in continu. Dar m-a luat somnul si am adormit. Cand m-am trezit si am deschis ochii, am vazut chipul lui perfect care ma privea zambind. Mana lui era in parul meu, iar eu eram in bratele lui. Ok, cum am ajuns acolo? Defapt nu imi pasa...el imi zambea, iar asta era tot ceea ce conteaza. Mi-am ridicat usor capul de pe picioarele lui, iar acela a fost moomentul in care s-a aplecat si m-a sarutat. Avea buzele atat de moi, de catifelate...atat de perfecte pentru mine si imperfecte pentru alti. I-am raspuns acelui sarut, care a durat destul de mult. Iar cand insfarsit ne-am desprins buzele insetate si ne-am privit a fost o senzatie pe care nu o pot descrie in cuvinte.
- Un nou inceput. Am spus zambind.
- Impreuna!
Ne-am lipit din nou buzele...iar in jurul nostru magia a explodat.

duminică, 8 mai 2011

Love letters


"Draga mea, un drum greu ma asteapta, dar nu ma tem. Nu ma tem pentru ca stiu ca tu vei fi mereu acolo pentru mine. Iar orice pas gresit as face, tu ma vei ierta. Iubita mea, iti scriu deoarece am realizat ca nu mai pot trai fara tine. Lumea din jurul meu imi vaneaza sufletul. Am nevoie de tine iubirea mea, pentru ca langa tine am totul si sunt fericit. Draga mea drumul meu se indreapta catre tine, stiu ca esti departe dar voi veni. Nu mai pot sta departe de tine...fara tine sunt un mort viu. Iar acolo unde esti tu, voi fi si eu fericit. Asteaptama, voi veni!
                                                                    Cu drag, a ta iubire nemuritoare.

Am intors plicul pe toate partile, dar in zadar nu scria niciunde cui ii apartine scrisoarea si unde trebuia sa ajunga ea defapt. Am citit din nou scrisoarea, era minunat cum un barbat ar putea scrie asa ceva pentru o femeie, dar totusi cui trebuia sa dau eu scrisoarea? Am intors-o, iar pe spatele scrisori scria ceva care m-a socat pentru o clipa.

Din infernul Iad catre portile Raiului ...din partea unui demon care a iubit un inger.

Acest lucru explica de ce scrisoarea cazuse din cer...

marți, 3 mai 2011

Girls just wanna have FUN!

STOP! Pe bune mam saturat sa vad cum tot plangem si suferim dupa baieti si lor abea daca le pasa.
Hai sa ne amintim cum eram noi inainte sa apara iubirea asta imposibila. Eram fete vesele, mereu happy, faceam doar nebuni, soarele stralucea pentru noi, prosteam baieti si alte multe lucruri de genul asta (cred ca ar fi o lista prea lunga de enumerat). Ideea e ca inainte ne traiam si noi viata din plin, acum ce facem? vai de stelele noastre (ca tot era vorba aia veche nu?). Acum stam si suferim si dam apa la soareci...ce am fost si ce am ajuns. Fete nu mai merge asa! Devenim prea naive in fata iubirii. Si pentru ce? Pentru un prost care nici nu ne baga in seama? Desi stim ca nu merita, tot luptam, pentru ca noi suntem luptatoare. Noi stim ce e iubirea cu adevarat si daca nu stim ne-o imaginam. Pentru ca noi suntem fete, nimeni nu ne schimba. Desi uneori ar trebui sa ne schimbam chiar noi. Asta e...iubirea ne cucereste, nu avem ce face in privinta ei, iar daca am ignora-o am suferi si mai mult. 
Imi e dor de noi fetele vechi, dar asta e doar o perioada mai grea din viata noastra. Am dreptate fete ?

P.S: Cele care nu iubiti, traiti din plin pentru ca: Girls just wanna have FUN! 

duminică, 1 mai 2011

Iert dar nu uit


Stateam inchisa in camera, cu spatele lipit de usa. Respiram din ce in ce m-ai repede si nu era din cauza ca as fi alergat sau ceva de genul, ci pentru ca ajunsesem cu nervii la pamant. A fost prea mult pentru o singura seara! Nu mai puteam continua, nu stiam ce sa fac. Eram distrusa psihic. Nu puteam nici macar sa plang, desi lacrimile imi inundara ochii si doreau sa iasa la suprafata. Una a reusit sa evadeze, dar restul au ramas pe loc pentru ca furia, sentimentele, dezamagirea, poate chiar si teama ma dominau. Un gand mi-a traversat mintea, apoi acel gand a explodat: Dumnezeu! El era singurul care ma putea ajuta in acele momente, El era singurul care ma putea auzi in acele momente. I-am cerut ceva. I-am cerut sa trimita o persoana in viata mea. O persoana care sa inteleaga ceea ce simt, o persoana careia sa ii pese de mine. Astept aceea persoana, poate ca am intalnit-o sau poate ca nu. Desi sper ca v-a aparea cat mai repede posibil, pentru ca am nevoie de ajutor! 
Cineva l-a care tin foarte mult mi-a spus sa te iert, l-a inceput am spus ca nu pot ierta asa ceva, dar acum dupa putin timp de gandire...te voi ierta. Dar nu pentru ca esti cine esti, ci pentru ca Dumnezeu mi-a fost mereu alaturi, iar el iarta toti oameni...asa cum si eu trebuie sa iert. Dar sa ti bine minte: Te iert dar nu voi uita vorbele tale niciodata! Si sa sti ca ziua aceea v-a intra in istorie pentru mine. Pentru ca v-a fi una din zilele pe care Nu le voi uita niciodata!